Am realizat , de ceva timp , ca am probleme serioase ,pe care aman sa le rezolv.Mereu zic:maine ma duc si le rezolv ,maine ,maine ,mainee!!Dar mereu e maine,mereu ,mereu…
Nu mai vreau sa ma trezesc deodata plangand cand cu o clipa in urma eram cu zambetul pe buze , numai vreau sa fiu alaturi de cei dragi doar cu trupul ,numai vreau sa fiu omniprezenta oriunde ma duc.Vreau sa ma bucur de viata , de cei dragi ,de mine si calitatile mele.Dar ceva ma impiedica , si ,acum,mai mult ca niciodata , simt nevoia sa zilnic sa plang , fara sa imi pese ca sunt intr-un tramvai , pe strada , in clasa , pe holurile scolii , sau chiar acasa , cu alte persoane in camera.
Vreau sa fiu bine , vreau sa imi traiesc viata.Dar cand o sa iau masuri pentru a se implini toate acestea?Cand?Cand o sa fie mult prea tarziu , cand o sa ma gasesc singura , parasita ?
Imi vreau fericirea inapoi!